Într-o evoluție îngrijorătoare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă cu privire la febra chikungunya, o boală transmisă de țânțari, în contextul în care situația din Foshan, China, continuă să se agraveze. La 23 iulie 2025, Foshan a raportat peste 3.000 de cazuri confirmate de febră chikungunya, toate fiind cazuri ușoare, conform celui mai recent raport al autorităților sanitare locale.
Răspândirea și riscul global
Diana Alvarez, șefa echipei Arbovirus a OMS, a declarat la o conferință de presă de la Geneva, pe 22 iulie, că virusul chikungunya a fost detectat în 119 țări și regiuni. Se estimează că 550 de milioane de persoane sunt expuse riscului de a fi infectate cu acest virus transmis de țânțari, existând potențialul unor focare la scară largă care ar putea copleși sistemele de sănătate. Alvarez a subliniat că, în urmă cu aproximativ 20 de ani, un focar major de febră chikungunya în regiunea Oceanului Indian a afectat aproximativ 500.000 de persoane. Anul acesta, aproximativ o treime din populația insulei Reunion din Oceanul Indian, deținută de Franța, a fost infectată. Virusul se răspândește și în țări din Asia de Sud-Est, precum India și Bangladesh. Mai mult, țări europene precum Franța și Italia au raportat recent cazuri importate, fiind detectată și transmitere locală.
Ce este febra Chikungunya?
Febra Chikungunya este o boală infecțioasă acută cauzată de virusul chikungunya, un membru al genului Alphavirus din familia Togaviridae. Numele „chikungunya” este derivat din limba Kimakonde din Tanzania, care înseamnă „a se contorsiona”, ceea ce descrie în mod viu postura cocoșată a pacienților din cauza durerilor articulare severe.
Simptome
- FebrăOdată infectați, temperatura corpului pacienților poate crește rapid până la 39°C sau chiar 40°C, febra durând de obicei între 1 și 7 zile.
- Dureri articulareDurerea articulară severă este un simptom caracteristic. Adesea afectează articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor, cum ar fi degetele, încheieturile mâinilor, gleznele și degetele de la picioare. Durerea poate fi atât de intensă încât afectează semnificativ mobilitatea pacientului, iar în unele cazuri, durerea articulară poate persista timp de săptămâni, luni sau chiar până la 3 ani.
- Erupție cutanatăDupă stadiul cu febră mare, majoritatea pacienților dezvoltă o erupție cutanată pe trunchi, membre, palme și tălpi. Erupția apare de obicei la 2-5 zile de la debutul bolii și se prezintă sub formă de maculopapule roșii.
- Alte simptomePacienții pot prezenta, de asemenea, mialgie generalizată, dureri de cap, greață, vărsături, oboseală și congestie conjunctivală. În cazuri rare, unii pacienți pot prezenta simptome ale tractului digestiv, cum ar fi pierderea poftei de mâncare și dureri abdominale.
Majoritatea pacienților se pot recupera complet după febra chikungunya. Cu toate acestea, în cazuri rare, pot apărea complicații severe, cum ar fi sângerări, encefalită și mielită, care pot pune viața în pericol. Vârstnicii, sugarii și persoanele cu afecțiuni preexistente prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații.
Rute de transmisie
Principalul mod de transmitere a febrei chikungunya este prin mușcătura țânțarilor Aedes infectați, în special Aedes aegypti și Aedes albopictus, cunoscuți și sub denumirea de „țânțari cu model floral”. Acești țânțari se infectează atunci când mușcă o persoană sau un animal cu viremie (prezența virusului în fluxul sanguin). După o perioadă de incubație de 2-10 zile în interiorul țânțarului, virusul se multiplică și ajunge la glandele salivare ale țânțarului. Ulterior, când țânțarul infectat mușcă o persoană sănătoasă, virusul se transmite, provocând infecția. Nu există dovezi ale transmiterii directe de la om la om. Boala este de obicei răspândită în regiunile tropicale și subtropicale. Răspândirea sa este strâns legată de schimbările climatice sezoniere, atingând adesea un vârf epidemic după sezonul ploios. Acest lucru se datorează faptului că precipitațiile crescute oferă mai multe locuri de reproducere pentru țânțarii Aedes, facilitând reproducerea lor rapidă și sporind astfel probabilitatea transmiterii virusului.
Metode de detectare
Testele de laborator joacă un rol crucial în diagnosticarea corectă a febrei chikungunya.
Detectarea virușilor
Reacția de polimerizare în lanț cu transcripție inversă (RT-PCR) poate fi utilizată pentru a detecta ARN-ul virusului chikungunya în ser sau plasmă, ceea ce poate confirma diagnosticul. Izolarea virusului din serul pacientului este, de asemenea, o metodă de confirmare, dar este mai complexă și necesită mai mult timp.
Detectarea anticorpilor
- Testul IgM pentru ChikungunyaAcest test poate detecta anticorpii IgM specifici virusului chikungunya. Anticorpii IgM încep de obicei să apară în sânge la 5 zile de la debutul bolii. Cu toate acestea, pot apărea rezultate fals pozitive, așa că rezultatele IgM pozitive trebuie adesea confirmate în continuare prin teste de neutralizare a anticorpilor.
- Testul IgG/IgM pentru ChikungunyaAcest test poate detecta simultan atât anticorpii IgG, cât și IgM. Anticorpii IgG apar mai târziu decât anticorpii IgM și pot indica o expunere anterioară sau trecută la virus. O creștere semnificativă a titrurilor de anticorpi IgG între serurile din faza acută și cele din faza de convalescență poate, de asemenea, susține diagnosticul.
- Teste combinate:
◦Testul IgG/IgM pentru anticorpii împotriva virusului ZikaPoate fi utilizat atunci când este nevoie să se facă distincția între chikungunya și infecțiile cu virusul Zika, deoarece ambele sunt boli transmise de țânțari cu unele simptome care se suprapun.
◦Test combinat IgG/IgM pentru ZIKA + Chikungunya IgG/IgMPermite detectarea simultană a anticorpilor împotriva virusurilor Zika și chikungunya, ceea ce este util în zonele în care ambele virusuri pot circula.
◦Test combinat Dengue NS1 + Dengue IgG/IgM + Zika IgG/IgMşiTest combinat Dengue NS1 + Dengue IgG/IgM + Zika + ChikungunyaAcestea sunt teste mai cuprinzătoare. Pot detecta nu doar chikungunya și Zika, ci și markerii virusului dengue. Întrucât dengue, chikungunya și Zika sunt toate boli transmise de țânțari cu simptome similare în stadiile incipiente, aceste teste combinate pot ajuta la un diagnostic diferențial precis. Următorul tabel rezumă aspectele cheie ale acestor teste:
| Numele testului | Țintă de detectare | Semnificaţie |
| Testul IgM pentru Chikungunya | Anticorpi IgM împotriva virusului chikungunya | Diagnostic în stadiu incipient, indică o infecție recentă |
| Testul IgG/IgM pentru Chikungunya | Anticorpi IgG și IgM împotriva virusului chikungunya | IgM pentru infecții recente, IgG pentru expuneri anterioare sau trecute |
| Testul IgG/IgM pentru anticorpii împotriva virusului Zika | Anticorpi IgG și IgM împotriva virusului Zika | Diagnosticul infecției cu virusul Zika, util pentru diagnosticul diferențial cu chikungunya |
| Test combinat IgG/IgM pentru ZIKA + Chikungunya IgG/IgM | Anticorpi IgG și IgM împotriva virusurilor Zika și Chikungunya | Detectarea simultană a două infecții virale transmise de țânțari înrudite |
| Test combinat Dengue NS1 + Dengue IgG/IgM + Zika IgG/IgM | Antigenul NS1 al virusului Dengue, anticorpi IgG și IgM împotriva virusurilor Dengue și Zika | Depistarea febrei dengue și a febrei Zika ajută la diferențierea febrei chikungunya |
| Test combinat Dengue NS1 + Dengue IgG/IgM + Zika + Chikungunya | Antigenul NS1 al febrei Dengue, anticorpi IgG și IgM împotriva virusurilor Dengue, Zika și Chikungunya | Detectarea completă a trei infecții virale majore transmise de țânțari |
Diagnostic diferențial
Febra Chikungunya trebuie diferențiată de alte câteva boli datorită simptomelor sale suprapuse:
- Febra dengueComparativ cu febra dengue, febra chikungunya are o perioadă febrilă relativ mai scurtă. Însă durerile articulare din chikungunya sunt mai pronunțate și persistă mai mult timp. În febra dengue, sunt prezente și durerile articulare și musculare, dar, în general, nu sunt la fel de severe și de lungă durată ca în chikungunya. În plus, febra chikungunya are o tendință de sângerare mai ușoară în comparație cu febra dengue. În cazurile severe de dengue, manifestările sângerătoare, cum ar fi sângerările nazale, sângerările gingivale și peteșiile, sunt mai frecvente.
- Infecția cu virusul ZikaInfecția cu virusul Zika provoacă adesea simptome mai ușoare în comparație cu chikungunya. Deși ambele se pot prezenta cu febră, erupții cutanate și dureri articulare, durerea articulară în cazul Zika este de obicei mai puțin severă. În plus, infecția cu virusul Zika este asociată cu complicații specifice, cum ar fi microcefalia la sugarii născuți din mame infectate, care nu se observă în febra chikungunya.
- O'nyong-nyong și alte infecții cu alfavirusAceste infecții pot avea simptome similare cu cele ale chikungunyei, inclusiv febră și dureri articulare. Cu toate acestea, sunt necesare teste de laborator specifice pentru a identifica cu exactitate virusul cauzator. De exemplu, testele moleculare pot face distincția între diferite alfavirusuri pe baza secvențelor lor genetice unice.
- Eritem infecțiosEritemul infecțios, cunoscut și sub numele de a cincea boală, este cauzat de parvovirusul B19. Se prezintă de obicei cu o erupție cutanată caracteristică de tip „obraz pălmuit” pe față, urmată de o erupție cutanată asemănătoare dantelelor pe corp. În schimb, erupția cutanată din chikungunya este mai răspândită și poate să nu aibă aspectul specific de „obraz pălmuit”.
- Alte boli infecțioaseFebra Chikungunya trebuie, de asemenea, diferențiată de gripă, rujeolă, rubeolă și mononucleoză infecțioasă. Gripa se prezintă în principal cu simptome respiratorii, cum ar fi tuse, dureri în gât și congestie nazală, pe lângă febră și dureri musculare. Rujeola este caracterizată prin pete Koplik în gură și o erupție cutanată caracteristică care se răspândește într-un model specific. Rubeola are o evoluție mai ușoară, cu o erupție cutanată care apare mai devreme și dispare mai repede. Mononucleoza infecțioasă este asociată cu limfadenopatie pronunțată și limfocite atipice în sânge.
- Boli reumatice și bacterieneAfecțiuni precum febra reumatică și artrita bacteriană trebuie luate în considerare în diagnosticul diferențial. Febra reumatică este adesea asociată cu antecedente de infecție streptococică și se poate manifesta prin cardită, pe lângă simptomele articulare. Artrita bacteriană afectează de obicei una sau câteva articulații și pot exista semne de inflamație locală, cum ar fi căldură, roșeață și durere semnificativă. Testele de laborator, inclusiv hemoculturile și testele specifice de anticorpi, pot ajuta la distingerea acestora de febra chikungunya.
Prevenirea
Prevenirea febrei chikungunya se concentrează în principal pe controlul țânțarilor și protecția personală:
- Controlul țânțarilor:
◦Managementul MediuluiÎntrucât țânțarii Aedes se reproduc în ape stagnante, eliminarea potențialelor locuri de reproducere este crucială. Aceasta include golirea și curățarea regulată a recipientelor care pot conține apă, cum ar fi ghivecele de flori, gălețile și anvelopele vechi. În zonele urbane, gestionarea corectă a instalațiilor de stocare a apei și a sistemelor de drenaj poate reduce semnificativ reproducerea țânțarilor.
◦Repelent de țânțari și îmbrăcăminte de protecțieUtilizarea repelenților împotriva țânțarilor care conțin ingrediente active precum DEET (N,N-dietil-m-toluamidă), picaridină sau IR3535 poate respinge eficient țânțarii. Purtarea de tricouri cu mânecă lungă, pantaloni lungi și șosete, în special în perioadele de vârf înțepături de țânțari (zori și amurg), poate reduce, de asemenea, riscul de înțepături de țânțari.
- Măsuri de sănătate publică:
◦Supraveghere și detectare timpurieStabilirea unor sisteme eficiente de supraveghere pentru detectarea promptă a cazurilor de febră chikungunya este esențială. Acest lucru permite implementarea rapidă a măsurilor de control pentru a preveni răspândirea ulterioară. În zonele în care boala este endemică sau prezintă risc de introducere, este necesară monitorizarea regulată a populațiilor de țânțari și a activității virusului.
◦Izolarea și tratamentul paciențilorPacienții infectați trebuie izolați pentru a preveni alte mușcături de țânțari și transmiterea ulterioară a virusului. Spitalele și unitățile sanitare ar trebui, de asemenea, să ia măsuri adecvate pentru a preveni transmiterea nosocomială (dobândită în spital). Tratamentul se concentrează în principal pe ameliorarea simptomelor, cum ar fi utilizarea antipireticelor pentru reducerea febrei și a analgezicelor pentru ameliorarea durerilor articulare.
Întrucât comunitatea globală se confruntă cu amenințarea febrei chikungunya, este esențial ca indivizii, comunitățile și guvernele să ia măsuri proactive pentru a preveni răspândirea acesteia și a proteja sănătatea publică..
Data publicării: 25 iulie 2025




